Cercetările efectuate la Istrița în decursul timpului au avut o tematică largă, care a evoluat portivit nevoilor pomiculturii în diferitele ei etape de dezvoltare.

În primii ani după înființarea sa a fost realizată o colecție bogată cu soiuri din aproape toate speciile de pomi și arbuști fructiferi. Soiurile din colecție, cele mai valoroase la acea dată, au fost recomandate în primele lucrări de raionare și microraionare a soiurilor. Concomitent au existat și preocupări legate de diferite forme de conducere, foarte răspândite în Europa la acea vreme.

În sectorul pepinieristic, paralel cu activitatea de producție, cercetătorii care au lucrat aici au avut și preocupări privind crearea și înmulțirea celor mai valoroase soiuri de portaltoi, precum și stabilirea celei mai adecvate agrotehnici pepinieristice.

Specialiștii care au lucrat la Istrița în această perioadă au obținut rezultate meritorii în activitatea de cercetare, care poate fi structurată pe două mari direcții:

  • crearea de soiuri noi de pomi și arbuști fructiferi de mare productivitate și cu calități alese, rezistente la boli și dăunători, adaptate la condițiile de climă și sol din zona de influență
  • studiul comparativ al noilor soiuri de pomi cu soiurile străine în vederea alegerii, și introducerii în cultura a celor mai valoroase

În 1958, existau la Istrița 154 soiuri din aproape toate speciile pomicole, specia preponderentă fiind prunul, cu peste 50 de soiuri.

După 1964, livezile existente aici au fost folosite exclusiv pentru scopuri de producție. Treprat, colecțiile de soiuri au fost desființate, fiind înlocuite cu livezi organizate după principii de productivitate sporită la ha., ultima colecție de soiuri de măr fiind defrișată în perioada anilor 1977-1978.

Pepiniera și-a continuat activitatea de producție, asigurând materialul săditor pentru județul Buzău și zonele limitrofe.
Activitatea de cercetare la Istrița a fost reluată în 1977, odată cu înfiinţarea Staţiunii de Cercetări Pomicole la Buzău, şi a fost axată pe problematica înmulţirii pomilor.

Având în atenţie permanenta caracteristicile zonei pomicole din Subcarpatii de Curbura, cercetările au fost subordonate următoarelor tematici:

  1. Perfecţionarea tehnologiilor de înmulţire a pomilor fructiferi. În cadrul acestei tematici activitatea de cercetare a răspuns nevoilor sectorului de producţie:
    • înfiinţarea şi structurarea sortimentala a plantaţiei mamă producătoare de ramuri altoi;
    • păstrarea valorii biologice şi a stării de sănătate a materialului săditor;
    • perfecţionarea tehnologiilor de înfiinţare, întreţinere şi exploatare a plantaţiilor de seminceri;
    • testarea comportamentului în şcoala de pomi a soiurilor noi, omologate şi a elitelor cu perspectiva de omologare ca soiuri, pe sortimentul de portaltoi admis la înmulţire;
    • reducerea timpului de producere a pomilor altoiţi prin producerea puieţilor portaltoi la ghivece;
    • utilizarea îngrăşămintelor foliare în pepinieră;
    • reducerea pierderilor de pomi altoiţi prin neprinderea la altoire sau îngheţarea mugurilor altoi peste iarnă.
  2. Studiul adaptabilităţii la condiţiile edafoclimatice a portaltoilor valoroşi din sortimentul românesc şi mondial în vederea zonării lor corecte.
    Studiile efectuate au permis stabilirea comportării celor mai valoroşi portaltoi din sortimentul actual, în zona Subcarpaţilor de Curbură, zona de influenţă a Staţiunii Pomicole Buzău
  3. Colectarea, conservarea şi studiul germoplasmei destinată ameliorării portaltoilor.

Având în vedere bogăţia florei spontane şi cultivate în biotipuri şi soiuri locale care interesează procesul de ameliorare a portaltoilor prunului preocupările au fost concentrate pentru aceasta specie.

S-a ajuns astfel la concluzia că arealul ecologic al Subcarpaților de Curbură, prin fondul natural de germoplasmă pentru genul Prunus, reprezintă un valoros material genetic şi o importantă sursă de gene pentru lucrările de ameliorare a portaltoilor prunului.
În baza HG 2155/2004 ferma Istrița a fost preluată, începând cu 01.01.2005 de Universitatea de Științe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti, devenind filiala a acesteia.

Activitatea de cercetare s-a desfășurat atât pe baza unor contracte cu diverse surse de finanțare, cât și prin cercetări proprii fără finanțare directă.

Dintre proiectele de cercetare derulate în această perioadă se pot aminti cercetările privind implementarea tehnicilor moderne în practica pepinieristică, pentru creșterea eficienței și competitivității în producerea și valorificarea materialuilui săditor pomicol și dendrologic:

  • implementarea tehnicii de producere a pomilor altoiți și a plantelor dendrologice la container, ca alternativă de modernizare a practicii pepinieristice;
  • realizarea modelului experimental de platformă de creștere pentru obținerea materialului săditor la containere;
  • perfecționarea tehnologiei de înmulțire prin butasire la speciile arbustive pomicole și dendrologice, prin dirijarea factorilor exogeni ca etapă a tehnologiei de producere a materialului săditor la containere;
  • perfecționarea tehnologiei de înmultire prin altoire a speciilor pomicole, pentru reducerea timpului de producere a materialului săditor;
  • microînmulțirea în vitro a plantelor pomicole arbustive și dendrologice pentru obținerea descendenței liber total de virusuri (LTV).

Activitatea de cercetare se desfășoară prin integrarea colectivului de la Istrița în proictele de cercertare ale Catedrei de Pomicultură, respectiv ale Centrului de Cercetare pentru Pomicultură Integrată.